Entorsa de gleznă - prezentare, clasificare, complicaţii, diagnostic (1)

Complicații ale leziunilor gleznei, Instabilitatea cronică laterală de gleznă după entorsa externă de gleznă

Formular de căutare

Examinarea trebuie făcută bilateral, întâi pe partea sănătoasă. Astfel, avem un diagnostic mai ușor. Examinarea fiecărei structuri în parte dă o imagine asupra a ceea ce este traumatizat și ce nu.

Cum putem îngriji acasă o entorsă

ÎnOTTAWA a emis criteriile clinice de diagnostic a unei entorse, criterii care permit evitarea indicării examenului radiologic: 1 palparea să nu găsească durere pe traiectele și inserțiile ligamentelor talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior. Când diagnosticul unei entorse se limitează la criteriile clinice OTTAWA, trebuie reexaminat pacientul după câteva zile.

Entorsă acută a gleznei - Wikipedia

Examenul radiologic: Glezna poate fi examinată radiologic cu ajutorul radiografiilor standard și, dacă este nevoie, și cu cel al radiografiilor dinamice. Radiografiile standard sunt următoarele: - radiografia antero-posterioară a gleznei cu rotația internă de 20 de grade: Pe această incidentă pot fi observate eventualele fracturi asociate entorsei acute sau modificări artrozice în instabilitatea cronică a gleznei.

De asemenea, permite vizualizarea interliniei articulare și mai ales a unghiului supero-lateral al domului talar care poate fi sediul unei fracturi osteocondrale afectarea unghiului supero-medial este mai rară.

dureri articulare denumirea medicamentelor dureri la nivelul genunchiului în călcâie

Examenul radiologic dinamic al gleznei: Este indicat în entorsele grave care au indicație operatorie. Radiografiile sunt făcute întotdeauna comparativ cu partea contralaterală, de cele mai multe ori sub anestezie. Radiografiile dinamice sunt următoarele: - radiografia antero-posterioară în stress a gleznei: Glezna poate fi forțată în varus sau în valgus.

Aceste radiografii dovedesc obiectiv distrugerile ligamentare.

Entorsa de gleznă - prezentare, clasificare, complicaţii, diagnostic (1)

Trebuie făcute bilateral. Tot pe aceasta radiografie se măsoară unghiul de înclinare talară.

  • Scor haq romana
  • Problemele Gleznei – Cauze si Tratament | Virgil Pruteanu

El este unghiul dintre tangentele la suprafețele articulare tibială și talară. O înclinare de grade corespunde unei rupturi izolate a ligamentului talo-fibular anterior. O înclinare talară laterală de 20 de grade semnifică ruptura ligamentelor talo-fibular anterior și calcaneo-fibular.

analize de tratament ale dioxidului de carbon osteoartrita menisc

Constă în aplicarea unei forțe dozabile dinspre anterior asupra tibiei distale cu calciiul fixat. Pentru ca ligamentul deltoid să nu se opună translației anterioare a talusului trebuie ca talusul să se poată roti medial atunci când se aplica forță pe tibie.

Leziunile gleznei | Ottobock RO

Pe radiografia laterala în stress a gleznei se măsoară translația anterioară a talusului față de tibie. Translația anterioară este distanța dintre marginea posterioară a suprafeței articulare tibiale și marginea posterioară a suprafeței articulare a domului talar.

refacerea articulației degetului după luxație cele mai bune remedii articulare

Translația anterioară a talusului semnifică cel puțin ruptura ligamentului talo-fibular anterior. Pentru obținerea unei radiografii bune trebuie flectate genunchiul și glezna pentru relaxarea complexului muscular gastrocnemieni-solear.

Deși forțarea gleznei se face cu ajutorul unui aparat cu forță quantificabilă, gradul mare de variabilitate a laxității gleznei normale face dificilă stabilirea strictă a criteriilor pentru reconstrucția ligamentară doar pe baza testelor de măsurare pe radiografiile în stress.

dureri osoase și articulare greață artroza cronică a genunchiului drept

Mai mult, durerea provocată de forțarea articulației și reacția de apărare pe care o declanșează, pe gleznele neanesteziate, limitează mai mult acuratețea acestor date.

Examenul RMN: Are complicații ale leziunilor gleznei neinvazivității și acurateții diagnosticului. Datele RMN privind starea ligamentelor investigate au fost excelent confirmate intraoperator.

rumalon cu artroza genunchiului picioare umflate si vinete

RMN confirmă de asemenea foarte bine leziunile osteocondrale ale talusului, cât și pe cele ale tendoanelor peronierilor și ale tecilor lor. Dar nu poate da informații privitoare la instabilitatea cronică de gleznă.

Meniu de navigare

Se face cu următoarele afecțiuni: 1 fractura procesului lateral al talusului complicații ale leziunilor gleznei fractura maleolei peroniere 3 fractura fibulei proximale fractura Maisoneuve 4 fractura bazei metatarsianului 5 sunt fracturi prin smulgerea stiloidei de către tendonul peronierului scurt.

Semnele funcționale sunt aceleași ca și în entorsa laterală de gleznă. Palparea însă evidențiază localizarea durerii la nivelul bazei metatarsianului 5.

Mobilizarea blândă a gleznei este nedureroasă. Radiografia laterală a gleznei permite doar rareori descoperirea fracturii bazei metatarsianului 5. Radiografia ¾ a piciorului este cea care confirmă diagnosticul.

  • Durere reumatoidă a articulației umărului
  • Entorsele: entorsa glezna, genunchi - Simptome, tratament, recuperare

La examenul clinic trebuie căutată deplasarea complicații ale leziunilor gleznei a tendoanelor. Durerea este maxima la nivelul orificiului lateral al lui sinus tarsi. Diagnosticul diferențial al durerii persistente după entorsa acută aplicarea tratamentului articulațiilor umărului gleznei[ modificare modificare sursă ] 1 Leziunile cartilaginoase 2 Instabilitatea cronică a gleznei: cea mai frecventă este instabilitatea cronică laterală 3 Instabilitatea subtalară: este foarte greu de diferențiat de instabilitatea gleznei.

Instabilitatea subtalară se manifestă prin durere situată distal și lateral de articulația gleznei, în aria lui sinus tarsi. Diagnosticul instabilității subtalare se pune pe baza radiografiei BRODEN în stress: piciorul este rotat intern 45 de grade, raza Rx este înclinată caudo-cranian 20 de grade, în timp ce calciiul complicații ale leziunilor gleznei forțat în varus.

Elementele care stabilizează articulația subtalară sunt: capsula articulară, ligamentul interosos, ligamentul bifurcat și ligamentul calcaneo-fibular.